Anexă: Studii de caz

1. Guvernul dumneavoastră este reticent în a recunoaște responsabilitatea anumitor personalități istorice în producerea Holocaustului, în ciuda dovezilor documentate. În schimb, guvernul prezintă aceste persoane drept eroi naționali. Rolul lor în Holocaust este minimalizat sau ignorat. Această abordare se manifestă în diferite moduri, inclusiv narațiuni istorice care omit vinovăția acestor persoane, străzi care le poartă numele, școli și instituții care le celebrează moștenirea. În plus, spațiul public este marcat de statui ridicate în onoarea lor, perpetuând în continuare un discurs care contrazice faptele istorice documentate.

2. Parlamentul dumneavoastră intenționează să adopte o lege prin care se limitează activitatea cercetătorilor academici interesați de domeniul Holocaustului, nepermițându-le să vorbească sau să scrie despre responsabilitatea anumitor persoane sau a administrației locale sau naționale în Holocaust. Astfel de limitări ar putea avea consecințe profunde asupra cercetării științifice și a căutării adevărului istoric. Această lege ar putea influența discursul academic, delimitând sfera și amploarea domeniilor de cercetare și a concluziilor acesteia.

3. Unul dintre partidele politice din Parlamentul dumneavoastră promovează un discurs în care anumite personalități de origine evreiască (sau poporul evreu în general) sunt acuzate în mod fals că au fost colaboratori în timpul Holocaustului. Partidul politic respectiv promovează acest discurs pe rețelele de socializare, în emisiuni de televiziune și în evenimente publice organizate cu alegătorii în diferite părți ale țării. Susținătorii partidului se implică activ în forumuri online, în secțiunile de comentarii și alte spații de discuție pentru a amplifica aceste acuzațiile false. Ei folosesc adesea tehnici de manipulare, cum ar fi selectarea surselor istorice convenabile (cherry-picking) sau folosirea logicii circulare pentru a-și valida afirmațiile. Partidul încearcă să exercite influență și asupra instituțiilor de învățământ, făcând presiuni pentru includerea în curriculum a acestei narațiuni distorsionate.

4. Un grup neo-nazist organizează marșuri în orașul dumneavoastră în fiecare an pe 9 noiembrie (“Noaptea sticlei sparte”¹) și încearcă în mod activ să recruteze adepți. Membrii grupului abordează mai ales persoane vulnerabile, vizând adesea tinerii nemulțumiți de acțiunile autorităților publice sau cei care se confruntă cu dificultăți economice. Grupul exploatează nedreptățile pe care le resimt aceste persoane și le oferă un sentiment de apartenență, promițând un sentiment distorsionat de identitate și scop în cadrul grupului. Membrii grupului distribuie literatură extremistă violentă, pliante și conținut online care promovează antisemitismul. Aceste materiale conțin dezinformare și narațiuni istorice distorsionate prin care grupul încearcă să-și justifice convingerile și să recruteze adepți.

5. O organizație neguvernamentală din orașul dumneavoastră organizează o conferință pe tema rezistenței anticomuniste în România. Pe afișul evenimentului sunt prezentate organizațiile partenere, printre care se numără filiala locală a unui partid politic de extremă-dreapta și o instituție religioasă de nivel regional. În programul conferinței, trimis odată cu invitația, sunt incluse prezentări cu titluri elogioase ale activității unor membri ai Mișcării Legionare, unii dintre aceștia fiind în realitate condamnați pentru crime de război. Organizația promovează intens evenimentul pe rețelele de socializare, iar invitația este redistribuită inclusiv de pe contul oficial al inspectoratului școlar, printr-o postare care invită profesorii să participe însoțiți de elevi de liceu.

^{1 Evenimentul este cel mai cunoscut drept „Noaptea de cristal”, dar acesta este un eufemism folosit de naziști (Kristallnacht) cu referire la pogromul care a avut loc în noaptea de 9-10 noiembrie 1938.}