Analiza critică a distorsionării Holocaustului

Obiective:

• Creșterea gradului de conștientizare cu privire la măsura în care distorsionarea Holocaustului este prezentă pe rețelele de socializare;
• Implicarea participanților în procese de analiză critică a manifestărilor de distorsionare a Holocaustului;
• Motivarea participanților de a lua măsuri pentru a combate distorsionarea Holocaustului.

Număr de participanți: 5-30 persoane
Durată: 90 minute

Descrierea activității:

1. Formatoarea/Formatorul prezintă statisticile de mai jos, preluate dintr-un Raport al ONU și UNESCO[1] și formulează următoarele întrebări pentru participanți:

• Sunteți surprinși de aceste statistici? În ce fel?
• Ce diferențe puteți observa între aceste platforme? De ce credeți că există aceste diferențe?
• Întâlniți distorsionări ale Holocaustului atunci când folosiți rețelele de socializare? Dacă da:
• Cine le promovează?
• Cum reacționează alte persoane la ele?

2. Participanții sunt invitați să lucreze în grupuri de 4-5 persoane și să analizeze un exemplu de distorsionare a Holocaustului² (fiecare grup ar trebui să primească un exemplu diferit) pe baza următoarelor întrebări:
   • Cunoșteați această formă de manifestare a distorsionării Holocaustului?
   • De ce credeți că unii oameni susțin această formă de distorsionare a Holocaustului? Credeți să sunt conștienți de impactul său negativ?
   • De ce credeți că anumite persoane sunt tentate să creadă astfel de discursuri?
   • În opinia dumneavoastră, care sunt factorii (de natură personală, societală, tehnologică) care contribuie la răspândirea acestei forme de distorsionare a Holocaustului?
   • Ce tipuri de intervenții (educaționale, juridice etc.) pot contribui la reducerea numărului unor astfel de manifestări ale distorsionării Holocaustului?

3. Grupurile sunt invitate să prezinte pe scurt, în plen, concluziile discuțiilor. După ce prezintă primul grup, celelate grupuri sunt invitate să adauge ceea ce cred că lipsește sau să exprime ceea ce este perceput diferit, fără a repeta ceea ce s-a spus deja.
4. Formatorul/Formatoarea conduce o discuție de reflecție pe baza următoarelor întrebări:
   • V-au surprins anumite aspecte discutate în această activitate? Care?
   • Credeți că platformele de socializare sau alte părți interesate iau suficiente măsuri pentru a limita răspândirea distorsionării Holocaustului? Dacă nu:
     • De ce credeți că nu se întâmplă acest lucru?
     • Ce altceva credeți că s-ar putea face? Cine ar putea face aceste lucruri?
   • Există competențe pe care și le-ar putea dezvolta oamenii pentru a identifica distorsionarea Holocaustului și pentru a nu se lăsa manipulați sau atrași de un astfel de discurs? Care ar putea fi aceste competențe?

5. Formatorul/Formatoarea încheie activitatea informând participanții că în următoarele unități de învățare vor avea mai multe oportunități de a discuta despre impactul distorsionării Holocaustului și despre competențele necesare pentru a-l contracara, inclusiv modalități prin care instituțiile pe care le reprezintă pot contribui la dezvoltarea unor astfel de competențe în rândul populației generale.

^{1 History under attack: Holocaust denial and distortion on social media, Raport publicat de ONU și UNESCO în 2022.}

^{2 În Anexa 1 sunt propuse câteva exemple. Este important să se acorde o atenție deosebită alegerii acestor exemple, pentru a asigura relevanța lor pentru contextul specific în care trăiesc și lucrează participanții.}