Skip to content

Distorsionarea Holocaustului și drepturile omului

Obiective:

  • Implicarea participanților în procese de reflecție cu privire la impactul distorsionării Holocaustului asupra valorilor drepturilor omului;
  • Stimularea discuțiilor și gândirii critice cu privire la legătura dintre libertatea de exprimare și distorsionarea Holocaustului;
  • Dezvoltarea capacității participanților de a aborda distorsionarea Holocaustului prin lentila valorilor drepturilor omului.

Număr de participanți: 5-30
Durată: 90 minute

Descrierea activității:

Partea 1 (45 min)

  1. Formatoarea/Formatorul informează participanții că în această sesiune vor reflecta asupra legăturii dintre distorsionarea Holocaustului și încălcarea valorilor drepturilor omului. Formatorul/Formatoarea reamintește participanților că sistemul internațional al drepturilor omului a fost instituit imediat după Cel de-al Doilea Război Mondial, ca răspuns la crimele comise în timpul războiului și al Holocaustului. Drepturile omului reprezintă un set de standarde minime care permit oamenilor să trăiască o viață demnă. Participanților li se prezintă primul articol al Declarației Universale a Drepturilor Omului (pe un ecran, flipchart sau fișă de lucru).

Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.

  1. Formatorul/Formatoarea împărtășește cu participanții principalele valori pe care se bazează Declarația Universală a Drepturilor Omului: egalitate, demnitate, libertate, respect și justiție. Participanții sunt invitați să lucreze în grupuri de 4-5 persoane și să reflecteze asupra modului în care distorsionarea Holocaustului intră în conflict cu aceste valori. Ei se pot referi la drepturi specifice, cum ar fi:
    • dreptul de a nu fi discriminat;
    • libertatea de gândire, conștiință și religie;
    • libertatea de opinie și de informare;
    • dreptul la educație;
    • dreptul de a participa la viața culturală a comunității etc.
  1. Grupurile prezintă principalele aspecte ale discuției lor. Formatoarea/Formatorul poate adăuga anumite aspecte, dacă acestea nu au fost deja abordate de participanți, cum ar fi:
    • Distorsionarea Holocaustului promovată de stat reduce calitatea dialogului democratic, libertatea academică, educația și libertatea de exprimare. De asemenea, distorsionarea Holocaustului poate diminua înțelegerea trecutului, precum și valoarea adevărului și a dovezilor într-o societate.
    • Distorsionarea Holocaustului consolidează antisemitismul și poate incita la violență, încălcând libertatea de nu fi discriminat și chiar dreptul la viață.
    • Reabilitarea făptuitorilor sau omisiunile cu privire la crimele comise de aceștia în timpul Holocaustului suprimă fundamentele justiției.
    • Distorsionarea Holocaustului încalcă demnitatea victimelor și supraviețuitorilor, precum și demnitatea altor persoane, amenințându-le dreptul la informare și educație.
    • Dreptul la adevăr este adesea invocat în contextul unor încălcări grave ale drepturilor omului și al încălcărilor legislației umanitare. Dreptul la adevăr implică aflarea adevărului deplin și complet cu privire la evenimentele care au avut loc, circumstanțele specifice ale acestora și cine a participat la ele, inclusiv cunoașterea circumstanțelor în care au avut loc încălcările, precum și a motivelor acestora. Distorsionarea Holocaustului poate încălca acest drept.
  1. După prezentarea fiecărui grup, urmează o discuție de reflecție:
    • Ce perspective noi v-a deschis această activitate?
    • Care este principala lecție pe care o puteți desprinde din această activitate?
    • Cum ne poate ajuta lentila drepturilor omului să înțelegem mai bine impactul distorsionării Holocaustului?

Partea 2 (45 min)

  1. Participanții sunt informați că, pentru o analiză mai profundă a legăturii dintre distorsionarea Holocaustului și drepturile omului, în următoarea parte a activității se va pune accentul pe un singur drept al omului, și anume libertatea de opinie și de exprimare.

Orice om are dreptul la libertatea de opinie și de exprimare; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat.

  1. Formatoarea/Formatorul explică faptul că libertatea de exprimare este un drept al omului, dar nu este un drept absolut. Acesta poate fi restricționat legal în condiții specifice și limitate. Încercările anumitor țări de a promova discursuri distorsionate (pentru a nu-și asuma responsabilitatea pentru Holocaust și a o pune pe seama altor țări sau grupuri de persoane), sancționându-i în același timp pe cei care spun altceva, nu reprezintă limitări justificabile ale libertății de exprimare. Acestea sunt, de fapt, exemple de distorsionare a Holocaustului. Restricționarea cercetării istorice legitime, a discuțiilor și evenimentelor publice încalcă standardele internaționale privind libertatea de exprimare. Restricționarea negării Holocaustului, însă, nu. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că negarea Holocaustului nu este protejată de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Legi împotriva negării Holocaustului există și în Israel și în Federația Rusă. Unele instanțe din Statele Unite și din Marea Britanie au stabilit prin hotărâri judecătorești că Holocaustul a avut loc. În plus, în diferite țări există diverse legi și reglementări privind combaterea discursului instigator la ură, ceea ce înseamnă că libertatea de exprimare poate fi limitată în anumite condiții, inclusiv prin intermediul dreptului penal. În unele contexte, legislația națională poate criminaliza negarea Holocaustului, în timp ce instituțiile publice propagă sau încurajează alte forme de distorsionare a Holocaustului.
  1. Apoi, formatorul/formatoarea informează participanții că vor auzi o serie de afirmații care abordează libertatea de exprimare și distorsionarea Holocaustului. Participanții vor trebui să se poziționeze în funcție de acordul sau dezacordul lor cu afirmația respectivă. Dacă sunt de acord, trebuie să se deplaseze în acea parte a sălii în care este afișat semnul „Sunt de acord”. Dacă nu sunt de acord, trebuie să se deplaseze în partea în care este afișat semnul „Nu sunt de acord”. Formatoarea/Formatorul poate alege, de asemenea, să creeze o linie continuă între cele două părți și să permită participanților să se poziționeze de-a lungul ei.
  1. Formatorul/Formatoarea citește afirmațiile, una câte una. Fiecare afirmație este citită de două ori, iar după ce participanții și-au ocupat locurile sunt invitați să comenteze poziția aleasă. Formatoarea/Formatorul invită la comentarii alternând între cele două părți. După ce au auzit opiniile celorlalți, participanții își pot schimba poziția dacă doresc (dacă argumentele pe care le aud din partea cealaltă îi fac să se răzgândească). Dacă sunt participanți care își schimbă poziția, formatorul/formatoarea îi invită să explice ce i-a făcut să se răzgândească. În mediul online, semnele de acord/dezacord pot fi înlocuite cu instrumente precum sondaje, Menti, Miro sau chiar fișe excel partajate în care participanții își mută numele de-a lungul diferitelor rânduri de celule.
  1. Afirmațiile de mai jos sunt concepute pentru a stimula reflecția asupra legăturii dintre distorsionarea Holocaustului și drepturile omului. Acestea evidențiază importanța exprimării dezacordului în mod respectuos și puterea argumentelor. Nu este necesar să se intre foarte mult în detalii la începutul activității, deoarece multe aspecte ar trebui să iasă în evidență în timpul discuțiilor. Afirmațiile1 sunt următoarele:
    • Limitarea libertății de opinie și de exprimare nu poate contracara distorsionarea Holocaustului și doar va atrage ostilitatea oamenilor.
    • Distorsionarea Holocaustului poate fi combătută prin prezentarea unor fapte exacte și documentate despre Holocaust.
    • Distorsionarea Holocaustului este lipsită de respect, dar nu este dăunătoare.
    • Distorsionarea Holocaustului intră în conflict cu dreptul de a primi informații.
  1. După ce sunt discutate toate afirmațiile, formatoarea/formatorul invită participanții la o discuție de reflecție, pe baza următoarelor întrebări:
    • Ați fost surprinși de gradul de acord/dezacord cu afirmațiile? În ce fel?
    • Dacă v-ați schimbat poziția în timpul discuțiilor, ce anume v-a determinat să o faceți?
    • Din experiența dumneavoastră, ce îi face de obicei pe oameni să se răzgândească cu privire la un subiect?
    • Cum poate contribui o cultură a respectului pentru demnitatea umană la o scădere a manifestărilor de distorsionare a Holocaustului?
  1. Formatoarea/Formatorul încheie invitând participanții să reflecteze în continuare asupra aspectelor discutate și asupra modului în care dezacordul constructiv poate stimula cercetări suplimentare și poate deschide căi către curiozitate, dialog și schimburi respectuoase de idei. Implicarea participanților în astfel de activități îi poate ajuta atât să își înțeleagă mai bine propriul punct de vedere și să găsească argumente care să îl susțină, cât și să înțeleagă punctele de vedere și argumentele altor persoane.

1 Afirmațiile sunt folosite doar în scop pedagogic pentru a stimula reflecția și discuțiile și pentru a prezenta participanților diferite puncte de vedere. Ele nu reprezintă poziția organizațiilor care promovează acest curs de formare.