Distorsionarea Holocaustului în contextul mai larg al dezinformării și intoleranței

Obiective:

• Reflecția asupra legăturii dintre distorsionarea Holocaustului, știrile false, discursul instigator la ură și propaganda antidemocratică;
• Dezvoltarea înțelegerii participanților cu privire la impactul semnificativ pe care îl poate avea distorsionarea Holocaustului în societate.

Număr de participanți: 5-30 persoane
Durată: 75 minute

Descrierea activității:

1. Formatorul/Formatoarea informează participanții că în această activitate vor reflecta asupra legăturii dintre distorsionarea Holocaustului și alte manifestări ale intoleranței și disprețului față de adevăr, cum ar fi știrile false, discursul instigator la ură și propaganda antidemocratică.¹
2. Participanții sunt invitați la o „discuție tăcută”. Sunt pregătite patru mese în mijlocul sălii, cu spațiu suficient între ele pentru ca participanții să se miște liber. Pe fiecare masă se află o bucată mare de hârtie (două foi de flipchart pot fi lipite împreună) cu o întrebare pe fiecare dintre ele:
   • Cum contribuie normalizarea știrilor false la răspândirea distorsionării Holocaustului?
   • Cum se întrepătrund distorsionarea Holocaustului și discursul instigator la ură?
   • În ce fel contribuie distorsionarea Holocaustului la propaganda antidemocratică?
   • Cum afectează răspândirea distorsionării Holocaustului progresul către societăți durabile și incluzive?

3. Participanții sunt invitați să treacă pe la cele patru mese și să își scrie reflecțiile referitoare la fiecare dintre cele patru întrebări. Ei pot „discuta” în tăcere, interacționând cu textele scrise de ceilalți participanți: pot comenta, pot face legături, dar nu pot să șteargă sau să scrie peste ceea ce este scris. Dacă sunt de acord sau nu cu o anumită observație, pot comenta în dreptul acesteia. Participanții nu au voie să vorbească în timpul acestei activități. Pot începe de la orice masă doresc și apoi continuă către celelalte. Este indicat ca fiecare persoană să treacă de mai multe ori pe la fiecare masă de mai multe ori și să citească ceea ce au scris între timp ceilalți participanți. Fiecare participant poate scrie de câte ori dorește la fiecare masă. Pe fiecare masă ar trebui să fie disponibile șase-șapte markere/pixuri, iar pentru această activitate se alocă 20-30 de minute, în funcție de dimensiunea și implicarea grupului. Dacă această activitate este realizată online, discuția tăcută poate fi înlocuită cu o discuție reală, împărțind participanții în patru grupuri și cerând fiecărui grup să discute una dintre întrebări. Alternativ, această activitate poate fi realizată în mod asincron, postând întrebările pe un forum/padlet/tablă miro și cerând participanților să scrie comentarii în perioada dintre două întâlniri online care au loc în zile sau săptămâni consecutive. Apoi, întrebările de reflecție pot fi discutate în cadrul unei întâlniri sincrone.

4. Când timpul a expirat sau când formatoarea/formatorul observă că participanții au rămas fără idei, aceștia sunt invitați să își acorde câteva minute pentru a citi toate comentariile pe care nu le-au citit până în acel moment, apoi urmează o discuție de reflecție bazată pe următoarele întrebări:

1. • Cum v-ați simțit „discutând” în tăcere?
   • În ce fel v-a ajutat această discuție tăcută să înțelegeți legătura dintre distorsionarea Holocaustului și alte fenomene prezente în societățile noastre?
   • În ce fel v-a ajutat această discuție tăcută să înțelegeți impactul distorsionării Holocaustului asupra societăților noastre?
   • Pe cine credeți că afectează cel mai mult distorsionarea Holocaustului? În ce fel?
   • În ce fel sunt elevii afectați de distorsionarea Holocaustului?
   • Cum erodează distorsionarea Holocaustului încrederea și respectul pentru adevăr și cunoaștere?
   • Care sunt cele mai importante aspecte ale discuției tăcute pentru dumneavoastră?
   • Cine credeți că are responsabilitatea de a combate distorsionarea Holocaustului? De ce?
   • Care credeți că sunt responsabilitățile dumneavoastră în combaterea distorsionării Holocaustului?

5. Formatoarea/Formatorul încheie mulțumind participanților pentru implicarea lor activă și afirmând că distorsionarea Holocaustului are un impact puternic asupra societății, atât prin modalitățile specifice în care distorsionează evenimentele Holocaustului, cât și prin faptul că ea contribuie, alături de alte manifestări, la un atac asupra științei și dezbaterii democratice:
   • Distorsionarea Holocaustului creează un mediu care normalizează sau stimulează ura, antisemitismul și încălcarea drepturilor omului.
   • Dimensiunea referitoare la drepturile omului a distorsionării Holocaustului este amplificată și mai mult deoarece cantitatea, disponibilitatea și viteza cu care se pot răspândi informațiile false și înșelătoare au crescut rapid în era digitală, ceea ce îi face pe tineri deosebit de vulnerabili.
   • Limitarea accesului la informații veridice și exacte despre Holocaust subminează capacitatea oamenilor de a-și forma o opinie, de a înțelege lumea și de a face alegeri în mod liber, fără manipulare și propagandă.
   • Prin urmare, profesioniștii în educație au o responsabilitate deosebită de a contribui la contracararea acesteia.

^{1 A se vedea UN Special Rapporteur on the promotion and protection of the right to freedom of opinion and expression, “Disinformation and freedom of opinion and expression”, 13 aprilie 2021, Doc. ONU A/HRC/47/25.}