2. Impactul distorsionării Holocaustului

 

Ființele umane sunt făcute în așa fel încât cei care strivesc nu simt nimic; persoana strivită este cea care simte ce se întâmplă. Dacă nu te-ai pus de partea celor oprimați, pentru a simți alături de ei, nu poți înțelege.

Simone Weil

Obiective de învățare

• Creșterea gradului de conștientizare cu privire la modalitățile de răspândire a distorsionării Holocaustului online și offline;
• Dezvoltarea empatiei față de diferite grupuri de persoane afectate de distorsionarea Holocaustului;
• Recunoașterea valorii combaterii distorsionării Holocaustului.

Activități de învățare

1. Analiza critică a distorsionării Holocaustului
2. Impactul distorsionării Holocaustului
3. Resurse suplimentare

Sugestii pentru formatori

Activitățile din această unitate sunt concepute pentru a implica participanții în procese de analiză critică și de reflecție asupra motivelor, contextelor și modalităților de promovare a distorsionării Holocaustului, precum și pentru a contribui la înțelegerea impactului distorsionării Holocaustului.

În 2022 Organizația Națiunilor Unite (ONU) și UNESCO au publicat raportul unui studiu despre manifestările de pe rețelele sociale legate de Holocaust.¹ Acest studiu a analizat mesaje postate pe cinci platforme: Facebook, Instagram, Telegram, TikTok și Twitter (X), care celebrau, ridiculizau și distorsionau istoria Holocaustului. Dintre aceste cinci platforme, una singură nu monitorizează conținutul (Telegram). Rezultatele au arătat că negarea și distorsionarea Holocaustului erau prezente pe toate platformele și erau deseori însoțite de rasism, misoginism, homofobie și alte forme de intoleranță. Date din acest studiu sunt folosite în prima activitate pentru a crește gradul de conștientizare a participanților cu privire la prevalența distorsionării Holocaustului pe rețelele de socializare și pentru a stimula reflecția asupra nevoii de a lua măsuri împotriva acestor tipuri de manifestări.

După o prezentare generală despre răspândirea negării și distorsionării Holocaustului pe rețelele de socializare, participanții sunt invitați să analizeze câteva studii de caz. Studiile de caz utilizate în această activitate sunt exemple de distorsionare a Holocaustului care fie ridiculizează Holocaustul, fie îl folosesc în scopuri comerciale, fie realizează comparații iresponsabile între Holocaust și evenimente actuale, ignorând faptele și contextul istoric, minimalizând astfel uciderea sistematică a poporului evreu în Europa sau glorificând genocidul romilor.²

Formatorul/Formatoarea ar trebui să explice participanților că realizarea unor comparații între Holocaust și alte subiecte de interes este un demers legitim, atâta timp cât se face într-un mod care are sens. Acest lucru înseamnă că se folosesc instrumente istorice corecte, cu scopul de a contribui la o mai bună înțelegere a similitudinilor, a conceptelor și mecanismelor care conduc la genocid și de a servi la o mai bună învățare a lecțiilor trecutului într-un mod care să aibă sens în prezent. Problema nu este legată de realizarea unor comparații făcute cu sens, ci de stabilirea unor echivalențe în moduri care diminuează amploarea și relevanța Holocaustului, care încalcă demnitatea umană a victimelor și supraviețuitorilor Holocaustului, care banalizează sau își însușesc pe nedrept istoria Holocaustului în scopuri politice sau ideologice.

ONU și UNESCO au constatat că distorsionarea Holocaustului este adesea prezentă alături de rasism, homofobie, misoginism și xenofobie pe rețelele de socializare. Distorsionarea Holocaustului poate fi considerată parte a unui model mai larg de contracultură radicală online. Aceste prejudecăți, atitudini și ideologii ajută la explicarea, de exemplu, a motivelor pentru care unii ridiculizează, ironizează și celebrează Holocaustul. Idei pline de ură precum homofobia și misoginismul alimentează antisemitismul atunci când evreii sunt considerați a fi sursa oricărui tip de „probleme” și „amenințări” percepute.³

Odată cu progresul tehnologiilor de inteligență artificială (IA), există o îngrijorare tot mai mare cu privire la faptul că persoane rău intenționate ar putea utiliza instrumente bazate pe IA pentru a genera și disemina discursuri false despre Holocaust, pentru a nega și distorsiona fapte istorice și pentru a promova ideologii pline de ură. Algoritmii IA ar putea amplifica și accelera răspândirea unui astfel de conținut dăunător, ajungând astfel la un public larg pe diverse platforme și influențând percepția publică. Natura anonimă a platformelor online poate permite și mai mult proliferarea unor astfel de mesaje fără ca cei responsabili să poată fi trași la răspundere. În plus, tehnologia deepfake generată cu ajutorul inteligenței artificiale ar putea fi utilizată pentru a manipula imagini istorice, putând astfel șterge realitatea Holocaustului sau înfățișa evenimente false. Aceste riscuri subliniază nevoia critică de măsuri proactive, inclusiv îndrumări privind etica IA, moderarea conținutului și educație digitală, pentru a combate distorsionarea Holocaustului și antisemitismul în mediul digital și pentru a proteja acuratețea memoriei istorice.

Cea de-a doua activitate se concentrează pe impactul distorsionării Holocaustului asupra membrilor societății care aparțin diferitelor grupuri. Această activitate îi va ajuta pe participanți să înțeleagă faptul că distorsionarea Holocaustului are un puternic impact negativ asupra persoanelor din medii diferite și cu profesii diferite, impact care se extinde la întreaga societate.

^{1 History under attack: Holocaust denial and distortion on social media, Raport publicat de ONU și UNESCO în 2022, disponibil în limba engleză.}

^{2 Glorificarea genocidului romilor este doar una dintre formele de distorsionare a persecuției romilor. O prezentare mai complexă pe acest subiect este disponibilă în limba engleză în studiul publicat în 2022 de The Auschwitz Institute for the Prevention of Genocide and Mass Atrocities and the Roma Program la François-Xavier Bagnoud Center for Health and Human Rights, Universitatea Harvard.}

^{3 History under attack: Holocaust denial and distortion on social media (2022), ONU și UNESCO, p.53}