2. Impactul distorsionării Holocaustului

Ființele umane sunt făcute în așa fel încât cei care strivesc nu simt nimic; persoana strivită este cea care simte ce se întâmplă. Dacă nu te-ai pus de partea celor oprimați, pentru a simți alături de ei, nu poți înțelege.

Simone Weil

Obiective de învățare

• Creșterea gradului de conștientizare cu privire la modalitățile de răspândire a distorsionării Holocaustului online și offline;
• Creșterea gradului de conștientizare cu privire la modurile în care distorsionarea Holocaustului consolidează antisemitismul;
• Dobândirea unei mai bune înțelegeri cu privire la responsabilitatea de a combate distorsionarea Holocaustului.

Activități de învățare

1. Analiza critică a distorsionării Holocaustului
2. Distorsionarea Holocaustului și antisemitismul
3. Resurse suplimentare

Sugestii pentru formatori

Activitățile din această unitate sunt concepute pentru a implica participanții în procese de analiză critică și de reflecție asupra motivelor, contextelor și modalităților de promovare a distorsionării Holocaustului, precum și pentru a contribui la înțelegerea rolului distorsionării Holocaustului în consolidarea antisemitismului.

Prima activitate se concentrează asupra distorsionării Holocaustului pe rețelele de socializare. Activitatea folosește date pe care Organizația Națiunilor Unite și UNESCO le-a publicat în 2022, în raportul unui studiu de monitorizare a rețelelor de socializare¹. Acest studiu analizează mesaje postate pe Facebook, Instagram, Telegram, TikTok și Twitter (X) care celebrează, ridiculizează și distorsionează istoria Holocaustului. Pe aceste platforme, negarea Holocaustului este mai puțin prezentă, însă distorsionarea Holocaustului este mult mai frecventă și ia diverse forme. Motivul utilizării statisticilor în această activitate este creșterea gradului de conștientizare cu privire la prevalența distorsionării Holocaustului pe rețelele de socializare, cu care tinerii se pot confrunta.

Studiile de caz utilizate în această activitate sunt exemple de distorsionare a Holocaustului care fie banalizează Holocaustul, fie îl folosesc în scopuri comerciale, fie echivalează evenimente actuale cu Holocaustul, ignorând faptele și contextul istoric, fie glorifică genocidul romilor.²

Compararea contextului social și politic al Holocaustului, precum și a anumitor acțiuni întreprinse în timpul Holocaustului, cu alte subiecte de interes este un demers academic legitim. Acesta poate contribui la o mai bună înțelegere a similitudinilor, a conceptelor și mecanismelor care conduc la genocid și poate servi la o mai bună învățare a lecțiilor trecutului, în feluri care au sens pentru prezent. Problema nu este legată de realizarea unor comparații făcute cu sens, ci de stabilirea unor echivalențe în moduri care diminuează amploarea și relevanța Holocaustului, care încalcă demnitatea umană a victimelor și supraviețuitorilor Holocaustului, care banalizează sau își însușesc pe nedrept istoria Holocaustului în scopuri politice sau ideologice.

Organizația Națiunilor Unite și UNESCO au constatat că distorsionarea Holocaustului este adesea prezentă alături de rasism, homofobie, misoginism și xenofobie pe rețelele de socializare. Distorsionarea Holocaustului „poate fi considerată parte a unui model mai larg de contracultură radicală online. Aceste prejudecăți, atitudini și ideologii ajută la explicarea, de exemplu, a motivelor pentru care unii ridiculizează, ironizează și celebrează Holocaustul. Idei pline de ură precum homofobia și misoginismul alimentează antisemitismul atunci când evreii sunt considerați a fi sursa oricărui tip de „probleme” și „amenințări” percepute.³

Cea de-a doua activitate se concentrează pe modul în care distorsionarea Holocaustului consolidează antisemitismul. Participanții sunt invitați să discute un scurt fragment dintr-o prezentare a renumitului istoric, cercetător al Holocaustului și fost președinte de onoare al IHRA, Yehuda Bauer. În acest material, printre altele, el se referă la doi tropi antisemiți: bolșevismul ca o presupusă invenție evreiască și o presupusă încercare a evreilor de a stabili controlul asupra lumii. Participanților li se cere să identifice și să discute acești tropi, dar și alții, pe baza unor imagini care sunt folosite ca studii de caz ale distorsionării Holocaustului.

Este important ca participanții să înțeleagă foarte clar că aceste imagini sunt folosite ca exemple negative, ca o modalitate de a ilustra manifestări ale distorsionării Holocaustului, și că acestea nu sunt în niciun fel susținute de autorii acestui curs de formare sau de formatori. Aceste imagini sunt menite să fie folosite doar în contextul unui curs de formare complex, în cadrul căruia se creează un spațiu de învățare sigur și se alocă suficient timp pentru desfășurarea unui proces pedagogic cu sens. Prezentarea unor astfel de imagini poate contribui la crearea (sau consolidarea) stereotipurilor în mintea participanților. Pentru a evita ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de o atentă discuție de reflecție și de oferirea unui context adecvat. Nu se recomandă prezentarea acestor imagini elevilor, de exemplu. Aceste imagini nu trebuie folosite fără discuții prealabile pe marginea celorlalte subiecte propuse în cadrul acestui curs de formare și fără un context suficient privind distorsionarea Holocaustului. Mai mult, dacă imaginile au fost tipărite și distribuite participanților, ele ar trebui returnate la finalul sesiunii de curs, pentru a nu fi folosite în alte medii.

Exemplele de distorsionare a Holocaustului prezentate în Anexă se bazează pe tropi antisemiți precum lăcomia, dominația mondială sau teoriile conspirației (imaginile 1 și 3), glorificarea făptașilor (imaginea 2) și ideea că evreii invocă prea des Holocaustul, folosindu-se de el pentru propriul câștig (imaginea 4).

În cadrul discuțiilor despre manifestări ale distorsionării Holocaustului, este important să nu uităm că, deși unele manifestări ale distorsionării Holocaustului nu sunt intenționate și nu sunt neapărat exprimate cu intenții antisemite, acestea contribuie întotdeauna la consolidarea și răspândirea unei culturi a antisemitismului și reflectă o reticență adânc înrădăcinată de a privi în față realitatea istorică a Holocaustului – faptul că acesta a fost un genocid a 6 milioane de evrei, comis și organizat de ne-evrei.

Pentru pregătirea acestei activități, formatorii pot consulta următoarele resurse:

• UNESCO și OSCE/ODIHR – Addressing Antisemitism through Education: Guidelines for Policy Makers, disponibil în limba engleză aici:

https://www.osce.org/files/f/documents/8/0/383089_0.pdf

• USHMM – About Antisemitism, în limba engleză:

https://encyclopedia.ushmm.org/content/en/article/antisemitism

• IHRA – Ce este antisemitismul?

https://holocaustremembrance.com/what-we-do/focus-areas/antisemitism

https://holocaustremembrance.com/resources/definitia-de-lucru-a-antisemitismului

^{1 History under attack: Holocaust denial and distortion on social media, Raport publicat de ONU și UNESCO în 2022, disponibil în limba engleză.
2 Glorificarea genocidului romilor este doar una dintre formele de distorsionare a persecuției romilor. O prezentare mai complexă pe acest subiect este disponibilă în limba engleză în studiul publicat în 2022 de The Auschwitz Institute for the Prevention of Genocide and Mass Atrocities and the Roma Program la François-Xavier Bagnoud Center for Health and Human Rights, Universitatea Harvard.
3 History under attack: Holocaust denial and distortion on social media (2022), ONU și UNESCO, p.53.}