1. Manifestări ale distorsionării Holocaustului

Memoria are propriul său limbaj, propria textură, propria melodie secretă, propria arheologie și propriile limitări; și ea poate fi rănită, furată și dezonorată; dar ține de noi să o recuperăm și să o ferim de la a deveni ieftină, banală și sterilă. A ne aminti înseamnă a da o dimensiune etică tuturor încercărilor și aspirațiilor.

Elie Wiesel

Obiective de învățare

• Creșterea gradului de conștientizare a pericolelor generate de distorsionarea Holocaustului și a impactului acesteia în societate;
• Dezvoltarea cunoștințelor și înțelegerii critice referitoare la diferite forme de manifestare a distorsionării Holocaustului.

Activități de învățare

1. Înțelegerea fenomenului de distorsionare a Holocaustului
2. Principalele manifestări ale distorsionării Holocaustului
3. Resurse suplimentare

Sugestii pentru formatori

Activitățile educaționale din această unitate urmăresc atât să ofere informații, cât și să stimuleze reflecția și curiozitatea participanților de a afla mai multe despre distorsionarea Holocaustului. Participanții sunt invitați să urmărească mai întâi un scurt material video care explică ce este distorsionarea Holocaustului. Când discutați pe marginea acestui material video nu este necesar să abordați fiecare detaliu, deoarece același material va fi discutat din nou în a doua activitate a acestei unități. În acest moment este important să vă asigurați că participanții înțeleg sensul termenilor de negare, respectiv distorsionare a Holocaustului și știu că acest curs se va concentra în mod special pe distorsionarea Holocaustului, deși cele două fenomene sunt uneori împletite. Apoi, activitatea se orientează spre înțelegerea impactului distorsionării Holocaustului la nivel individual, în timp ce impactul distorsionării Holocaustului la nivel societal va fi analizat în Unitatea 3.

A doua activitate din această unitate se bazează pe următoarele publicații:

• Understanding Holocaust Distortion: Contexts, Influences and Examples, publicată de IHRA în limba engleză în 2021.
• History under attack: Holocaust denial and distortion on social media, publicată de ONU și UNESCO în limba engleză în 2022.

Categoriile de distorsionare prezentate în fișa de lucru și exemplele legate de acestea – prezentate în materialul video și identificate de participanții înșiși – promovează antisemitismul și se bazează pe tropi și prejudecăți antisemite. Este important să recunoaștem acest lucru și să informăm participanții că acest aspect va fi analizat în continuare în Unitatea 2. Una dintre categorii menționează în mod specific genocidul romilor, dar mai multe categorii se aplică și romilor și altor grupuri persecutate în perioada 1933-1945. Nu există texte emise de organisme naționale sau interguvernamentale care să recunoască, să definească sau să sancționeze negarea și distorsionarea genocidului romilor.¹ Definiția de lucru a anti-țigănismului / discriminării împotriva romilor elaborată de IHRA menționează manifestări precum „Distorsionarea şi negarea persecuției împotriva romilor sau a genocidului romilor” și „Glorificarea genocidului romilor”.

Este posibil ca unii participanți să fie de acord cu anumite afirmații care distorsionează Holocaustul și să nu le considere manifestări ale distorsionării Holocaustului. Când se întâmplă acest lucru, formatorul/formatoarea ar trebui să permită mai întâi altor participanți să-și exprime opiniile, deoarece comentariile venite de la colegi și colege vor avea un impact mai mare asupra participanților. Apoi, formatoarea/formatorul poate aduce clarificări suplimentare și poate oferi resurse care să ajute participanții să înțeleagă mai bine de ce aceste afirmații sunt, de fapt, manifestări ale distorsionării Holocaustului. Rapoartele menționate mai sus, precum și resursele din secțiunea de resurse suplimentare pot ajuta formatorii să se pregătească pentru astfel de situații. Cu toate acestea, nu este întotdeauna posibil să convingem pe cineva să se răzgândească imediat, iar formatoarea/formatorul trebuie să decidă cât timp să aloce atunci când unul sau mai mulți participanți nu sunt de acord cu anumite aspecte. Formatorul/Formatoarea poate decide, de asemenea, să vorbească separat cu participantul respectiv sau să revină ulterior asupra subiectului în cauză. Diferitele unități ale cursului ar trebui privite drept părți complementare ale unui proces complex care duce treptat la schimbări atât la nivelul cunoștințelor, cât și la nivelul atitudinilor.

Conform principiilor învățării participative, participanții trebuie să se simtă în largul lor să-și exprime opiniile într-un mediu sigur. Comentariile violente sau răuvoitoare nu ar trebui să fie permise, dar formatoarea/formatorul trebuie să analizeze atent dacă e cazul să oprească sau nu exprimarea dezacordurilor, întrucât aceasta poate fi o sursă de învățare și de dezvoltare. Atunci când sunt discutate cu empatie și respect și deconstruite cu ajutorul informațiilor factuale, opiniile dezinformate pot fi schimbate. Mai multe informații sunt disponibile în Ghidul metodologic pentru formatori.

Resursele suplimentare sugerate în această unitate pot fi împărtășite cu participanții și se recomandă consultarea lor de către formator/formatoare atunci când pregătește cursul.

¹ Conform studiului The Roma Holocaust/Roma Genocide in Southeastern Europe – Between Oblivion, Acknowledgment and Distortion, publicat în 2022 în limba engleză de The Auschwitz Institute for the Prevention of Genocide and Mass Atrocities și de The Roma Program de la François-Xavier Bagnoud Center for Health and Human Rights, Universitatea Harvard: https://www.hsph.harvard.edu/wp-content/uploads/sites/2464/2022/11/The-Roma-Holocaust-Roma-Genocide-in-Southeastern-Europe-Report-1.pdf