Fișe de lucru pentru lucrul în grupuri

1. Identificarea și monitorizarea distorsionării Holocaustului

Persoanele, grupurile și organizațiile care monitorizează discursul instigator la ură sau infracțiunile motivate de ură întâlnesc distorsionarea în mod regulat, însă acest fenomen nu este suficient de bine surprins de indicatorii statistici actuali, inclusiv de cei axați pe antisemitism. Sunt necesare instrumente specifice pentru identificarea și urmărirea acestui fenomen, cum ar fi:

• Elaborarea unor ghiduri pentru grupurile care monitorizează discursul instigator la ură și infracțiunile motivate de ură, astfel încât acestea să poată aborda distorsionarea într-un mod eficace, care să respecte și standardele universale privind drepturile omului, inclusiv libertatea de exprimare.
• Încurajarea folosirii unor metodologii transparente de urmărire și monitorizare care să faciliteze schimbul de informații pentru a spori responsabilizarea, respectând în același timp dreptul la viață privată.
• Recunoașterea faptului că această problemă necesită soluții globale și angajarea într-un dialog de cooperare între mai multe părți interesate pentru a dezvolta strategii comune.

Întrebări:

• Ce acțiuni ați putea întreprinde în sprijinul acestor idei?
• Cu ce provocări credeți că vă veți confrunta în acest proces?
• Ce măsuri ar putea fi luate pentru a depăși aceste obstacole?
• Cine v-ar putea ajuta în acest proces? Ce parteneriate și sinergii ar putea fi dezvoltate pentru a asigura eficacitate și sustenabilitate?

2. Sprijinirea educației pentru a combate distorsionarea Holocaustului

Studii recente indică o scădere semnificativă a gradului de cunoaștere a istoriei Holocaustului și a istoriei în general, ceea ce duce la o creștere a distorsionării acestor crime, un fenomen strâns legat de antisemitism. Pentru a aborda această problemă, este nevoie să fie abordate următoarele aspecte:

• Finanțare constantă pentru cursuri de formare oferite de organizații cu expertiză în ceea ce privește modalitățile de a recunoaște și răspunde la distorsionare.
• Colaborare între experți locali și internaționali pentru a concepe programe de formare pentru publicul țintă (inclusiv formatori de opinie, reprezentanți ai mass-mediei, companii de internet etc.) și/sau folosirea materialelor elaborate deja de organizații consacrate.
• Încurajarea participării la cursuri a persoanelor a căror activitate ar beneficia de programele de formare axate pe recunoașterea și reacția la distorsionarea Holocaustului.
• Facilitarea vizitării unor locuri relevante pentru istoria Holocaustului, foste lagăre de concentrare și exterminare, muzee și memoriale ale Holocaustului, precum și marcarea Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului și a zilelor naționale de comemorare prin activități educative semnificative.
• Investiții în educația pentru cetățenie digitală, pentru a-i pregăti pe participanți să interpreteze și să evalueze (dez)informarea în era digitală și pentru a promova alfabetizarea mediatică și informațională.
• Revizuirea sistematică a manualelor școlare și a materialelor didactice pentru a asigura acuratețea istorică. Profesorii ar trebui:
  • să fie formați în pedagogii care să dezvolte reziliența la negarea și distorsionarea Holocaustului;
  • să primească sprijin și resurse în ceea ce privește modul în care să răspundă la incidente critice de negare și distorsionare a Holocaustului în clasă, modul în care să răspundă la rezistența față de activitățile de învățare despre Holocaust și modul în care să gestioneze eficace discuțiile din clasă cu privire la discursul instigator la ură și teoriile conspirației.
• Profesioniștii din domeniul educației care desfășoară activități educaționale despre Holocaust ar trebui să fie formați adecvat, pentru a se asigura că nu promovează antisemitismul din cauza unei pedagogii defectuoase. Mai mult, programele pe baza cărora se desfășoară educația despre Holocaust ar trebui să promoveze gândirea critică și să ofere îndrumări pentru identificarea, respingerea și înțelegerea prejudiciului care poate fi provocat de echivalările nelegitime dintre Holocaust și alte evenimente istorice sau contemporane. Profesioniștii în educație ar trebui să fie formați în ceea ce privește modul corect de a face comparații cu sens între Holocaust și alte crime atroce, menținând în același timp acuratețea istorică și contextualizând ambele istorii.

Întrebări:

• Ce acțiuni ați putea întreprinde în sprijinul acestor idei?
• Cu ce provocări credeți că vă veți confrunta în acest proces?
• Ce măsuri ar putea fi luate pentru a depăși aceste obstacole?
• Cine v-ar putea ajuta în acest proces? Ce parteneriate și sinergii ar putea fi dezvoltate pentru a asigura eficacitate și sustenabilitate?

3. Susținerea instituțiilor care protejează memoria Holocaustului și asigură colaborarea cu sistemul educațional

Activitatea instituțiilor care comemorează Holocaustul și educă publicul despre consecințele sale este importantă pentru prevenirea și combaterea distorsionării. În acest sens, accesul la documente, fotografii, artefacte, la spații memoriale și la mărturii înregistrate ale supraviețuitorilor și ale altor martori este crucial. Cu toate acestea, unele dintre aceste instituții se confruntă cu provocări semnificative, cum ar fi: sunt vizate de extremiști și mișcări populiste (sau chiar de guverne) care contestă faptele istorice; funcționează în societăți și culturi care tolerează distorsionarea istoriei, jonglează cu memorii istorice concurente (de exemplu, crimele sovietice vs. cele naziste) sau celebrează criminalii de război ca membri ai rezistenței; sunt supuse politizării istoriei; și au sprijin financiar public limitat sau chiar deloc. Printre măsurile care pot fi luate pentru a proteja astfel de organizații se numără:

• Furnizarea unui sprijin financiar durabil pentru a asigura continuitatea proiectelor și activităților, păstrând în același timp independența față de presiunile politice;
• Includerea în programele școlare a unor vizite la muzee și locuri ale memoriei pentru elevii de vârstă adecvată, cu pregătire în prealabil și reflecții ulterioare;
• Asigurarea cooperării între instituțiile care abordează Holocaustul, antisemitismul și rasismul în activitățile lor și autoritățile educaționale;
• Crearea de oportunități de dezvoltare profesională pentru personalul muzeelor dedicate Holocaustului, al arhivelor, al organizațiilor educaționale și al organizațiilor societății civile, pentru jurnaliști și alți actori cu privire la modul adecvat de a răspunde în mod eficace la distorsionarea Holocaustului; și pentru a se asigura că expozițiile și tururile ghidate nu distorsionează în mod neintenționat aspecte ale acestei istorii;
• Consolidarea cooperării internaționale cu instituții și rețele relevante care abordează Holocaustul, antisemitismul și discursul instigator la ură, astfel încât eforturile de combatere a distorsionării să fie susținute printr-o cooperare între mai multe părți interesate;
• Asigurarea accesului public la resurse exacte și informate privind istoria Holocaustului;
• Protejarea, digitalizarea și accesul liber la arhivele referitoare la Holocaust;
• Asigurarea cercetării libere și deschise cu privire la toate aspectele legate de Holocaust.

Întrebări:

• Ce acțiuni ați putea întreprinde în sprijinul acestor idei?
• Cu ce provocări credeți că vă veți confrunta în acest proces?
• Ce măsuri ar putea fi luate pentru a depăși aceste obstacole?
• Cine v-ar putea ajuta în acest proces? Ce parteneriate și sinergii ar putea fi dezvoltate pentru a asigura eficacitate și sustenabilitate?

4. Recunoașterea și reacția la distorsionarea Holocaustului online

Distorsionarea Holocaustului este o problemă semnificativă pe rețelele de socializare. Mai multe inițiative ale societății civile au urmărit să tragă la răspundere companiile de social media pentru conținutul care apare pe platformele lor, dar trebuie depuse mai multe eforturi la nivel instituțional pentru:

• Sporirea cooperării dintre companiile de social media și instituțiile/experții în domeniul distorsionării Holocaustului, pentru a analiza datele existente, pentru a înțelege prevalența, răspândirea și impactul distorsionării Holocaustului pe diferite platforme;
• Oferirea de sprijin durabil pentru dezvoltarea unor conturi pe rețelele de socializare pentru instituțiile a căror activitate se centrează pe Holocaust și a unor resurse educaționale accesibile, care să fie rezistente la abuzurile celor care distorsionează, în lumea în continuă mișcare a rețelelor de socializare;
• Asigurarea unei integrări sistematice și holistice a problemei distorsionării și negării Holocaustului online în planurile naționale de acțiune privind antisemitismul, discursul instigator la ură și/sau dezinformarea, inclusiv prin intervenții educaționale în conformitate cu recomandările în domeniul educației;
• Creșterea gradului de conștientizare cu privire la distorsionarea Holocaustului online și la potențialul inteligenței artificiale de a promova distorsionarea Holocaustului, intensificând eforturile pentru a promova informații corecte despre Holocaust;
• Solicitarea unei mai mari transparențe a companiilor de social media, a algoritmilor acestora și a politicilor lor de moderare, ca mijloc de a spori responsabilitatea acestora;
• Facilitarea cooperării dintre organizațiile care monitorizează distorsionarea, dezinformarea și discursul instigator la ură online și instituțiile care se confruntă cu provocări din partea celor care distorsionează Holocaustul, precum și facilitarea schimbului de informații și bune practici pentru o înțelegere mai bună a magnitudinii și a sursei problemei;
• Alocarea de fonduri și resurse pentru a promova cercetarea independentă privind tendințele de pe platformele online, pentru a dezvolta mecanisme de răspuns solide și pentru a atenua impactul dăunător al negării și distorsionării Holocaustului, precum și al oricărei alte forme de conținut instigator la ură;
• Oferirea de cursuri de formare, sprijin și materiale profesioniștilor din domeniul educației despre Holocaust pentru a-i ajuta să înțeleagă modul în care negarea și distorsionarea Holocaustului se răspândesc online și tipurile de comunități în care acestea circulă în prezent;
• Înființarea de consilii consultative privind distorsionarea Holocaustului cu scopul de a sprijini un dialog și o înțelegere mai profunde privind amenințarea pe care aceasta o reprezintă la adresa valorilor democratice și de a oferi consultanță guvernelor pentru o mai bună abordare a problemelor persistente ale discursului instigator la ură și dezinformării pe platformele online. Aceste organisme ar trebui să monitorizeze manifestările distorsionării Holocaustului online și, atunci când este necesar, să ia măsuri împotriva conținutului dăunător care neagă sau distorsionează Holocaustul.

Întrebări:

• Ce acțiuni ați putea întreprinde în sprijinul acestor idei?
• Cu ce provocări credeți că vă veți confrunta în acest proces?
• Ce măsuri ar putea fi luate pentru a depăși aceste obstacole?
• Cine v-ar putea ajuta în acest proces? Ce parteneriate și sinergii ar putea fi dezvoltate pentru a asigura eficacitate și sustenabilitate?