Skip to content

Anexa 2: Studii de caz

  1. O profesoară de liceu observă că unii dintre elevii clasei la care este dirigintă folosesc pe holurile școlii salutul nazist. Ea decide să discute cu elevii despre regimul nazist și despre Holocaust. Atunci când le spune elevilor că în următoarele ore de dirigenție vor aborda aceste subiecte, un elev se ridică în picioare și face salutul nazist. Profesoara îi spune elevului să lase mâna jos, pentru a discuta despre motivele pentru care salutul nazist nu mai este acceptabil în societățile noastre, dar acesta este reticent. La sfârșitul lecției, în timp ce părăsește sala de clasă, elevul face din nou salutul și râde. Unii dintre colegii săi găsesc, de asemenea, gestul amuzant. Profesoara vorbește cu directorul școlii despre acest incident, dar directorul spune că băieții sunt pur și simplu imaturi la această vârstă și o sfătuiește că este mai bine să ignore acest incident.
  1. După ce elevii învață la clasă despre istoria Holocaustului, un profesor organizează un eveniment comemorativ cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. După această activitate, un părinte al unuia dintre elevi îi scrie directoarei școlii pentru a se plânge că fiul său „este îndopat cu prostii și toată lumea știe că evreii vorbesc despre Holocaust doar pentru că sunt după bani”. Părintele solicită să afle cu cât este plătită școala pentru a „vinde teorii ale conspirației” și „când va înceta această îndoctrinare”. Directoarea solicită o întâlnire cu toți profesorii de istorie, îngrijorată că acest incident va afecta reputația școlii.
  1. O tânără profesoară de liceu dorește să își implice elevii într-un proiect despre Holocaust, în colaborare cu o școală din altă țară. Ea crede că proiectul ei va avea mai mult succes dacă se vor implica și alți profesori din școală. Când își prezintă ideea unui grup de colegi, unul dintre ei spune: „Ajunge cu Holocaustul! M-am săturat de acest subiect. Sunt multe alte subiecte importante de discutat. Evreii ăștia mereu își promovează propriul interes!” Niciunul dintre ceilalți profesori nu spune nimic.
  1. În timp ce navighează pe rețelele de socializare, un profesor de liceu descoperă că elevii săi au creat o pagină care glorifică un agresor din timpul Holocaustului. Deși unele persoane îl consideră erou național pentru că a jucat un rol în eliberarea țării, el a fost de asemenea responsabil pentru masacrarea a mii de femei, bărbați și copii evrei. Pagina are deja câteva mii de urmăritori. Pentru a rezolva această problemă, profesorul decide să discute cu directoarea, dar, când o abordează, aceasta îi spune că nu este treaba ei ce fac elevii în timpul lor liber și, atâta timp cât nu postează în timpul orelor de curs, nu o interesează ce fac aceștia.
  1. Un profesor observă că pe gardul școlii a apărut în weekend un afiș care protestează împotriva „Holocaustului animalelor”. Profesorul scanează codul QR și află că acesta duce la o campanie de promovare a veganismului, inițiată de unul dintre elevii școlii. Campania asociază imagini ale evreilor deținuți în lagăre de concentrare cu imagini ale animalelor din fermele industriale. Profesorul aduce acest aspect în atenția directorului școlii, care îi spune că este prea ocupat cu probleme mai presante și că profesorii ar trebui să fie recunoscători că elevii încearcă să fie cetățeni activi și să militeze pentru cauze în care cred.
  1. O organizație locală invită toți profesorii de la școala din oraș la o conferință pe tema rezistenței anticomuniste în România. În programul conferinței, trimis odată cu invitația, sunt incluse prezentări cu titluri elogioase ale activității unor membri ai Mișcării Legionare, unii dintre aceștia fiind în realitate condamnați pentru crime de război. În cancelarie, profesorii discută despre acest subiect. Unii profesori sunt entuziasmați de ideea conferinței și afirmă că intenționează să participe însoțiți de elevi, pentru a le inspira acestora sentimente patriotice. Profesorii de istorie îi avertizează că această conferință glorifică criminali de război și vehiculează distorsionări ale istoriei, dar nu sunt luați în seamă. Atunci când este informată despre intențiile profesorilor de a participa la această conferință cu subiect problematic, directoarea școlii nu spune nimic.
  1. Directorul școlii îi informează pe profesorii de istorie că autoritățile educaționale au solicitat școlii să îi ducă pe elevi să viziteze o expoziție organizată de Centrul local pentru studierea Holocaustului. Unii dintre profesori știu că expoziția este problematică deoarece exagerează rolul asumat de populația locală și de autoritățile locale în salvarea evreilor, cu scopul de a crea o versiune idealizată a coeziunii sociale la nivel local. Când încearcă să discute această problemă cu alți colegi, aceștia își exprimă teama de a-și pierde locul de muncă sau de a suferi alte tipuri de repercusiuni dacă nu vor da curs acestei solicitări.