Anexa 1 – Studii de caz

1. Folosirea stelei galbene în cadrul protestelor legate de pandemia COVID-19

Atunci când mai multe țări au introdus măsuri restrictive pentru a controla răspândirea COVID-19 în timpul pandemiei ca o modalitate de a stimula vaccinarea și de a preveni viitoare valuri virale, protestatarii au acuzat guvernele că au creat noi „clase” de cetățeni, și anume: „vaccinați” și „nevaccinați” și au comparat aceste măsuri cu politicile segregaționiste și cu caracter de genocid ale regimului nazist și ale colaboratorilor săi. Protestatarii din mai multe țări au creat versiuni modificate ale stelei galbene – pe care evreii din întreaga Europă au fost obligați de către naziști și colaboratorii lor să o poarte – pe care au scris „Fără vaccin” sau „Nevaccinat”. Mai mult, unii protestatari au creat pancarte prin care echivalau carantina cu lagărele de concentrare și se comparau pe ei înșiși cu victime cunoscute ale Holocaustului, precum Anne Frank.

„Oamenii compară evenimente contemporane cu Holocaustul pentru a atrage atenția asupra propriei lor cauze, care nu are nimic de-a face cu istoria Holocaustului”, spune Dr. Juliane Wetzel.¹ Astfel de comparații banalizează această istorie și insultă victimele, deoarece „obligativitatea vaccinării nu seamănă deloc cu experiența și realitatea evreilor persecutați în Germania nazistă sau în timpul Holocaustului și dau dovadă de o profundă lipsă de empatie față de victimele Holocaustului sau de incapacitatea de a percepe evreii ca victime.”² În plus, astfel de manifestări deschid calea către exprimarea stereotipurilor antisemite în discursul general. Ele sunt mai mult decât nepotrivite: sunt dăunătoare.

Yad Vashem a dat o declarație prin care îndeamnă oamenii să nu facă astfel de paralele nechibzuite și ofensatoare, deoarece trivializează atrocitățile îngrozitoare care au fost comise și denigrează memoria victimelor și a supraviețuitorilor.

2. „Holocaustul din farfuria ta”

În 2003, PETA – People for Ethical Treatment of Animals – a organizat o campanie intitulată „Holocaustul din farfuria ta”, în cadrul căreia au fost comparate imagini din timpul Holocaustului cu imagini din ferme industriale, de exemplu imagini cu copii aflați în spatele unui gard de sârmă ghimpată și imagini cu porci aflați în spatele gratiilor; imagini ale unor persoane cu corpuri  emaciate și imagini cu animale emaciate; imagini cu oameni înghesuiți în barăci și imagini cu găini aflate în baterii din ferme. Scopul campaniei a fost acela de a sensibiliza publicul cu privire la tratamentul inuman aplicat animalelor în fermele industriale și la transportul în masă al animalelor.

Abraham Foxman, pe atunci director național al Anti-Defamation League și supraviețuitor al Holocaustului, a declarat că, deși abuzul asupra animalelor trebuie combătut, „inițiativa PETA de a compara uciderea sistematică și deliberată a milioane de evrei cu problema drepturilor animalelor este detestabilă”. Cea mai înaltă instanță din Germania a interzis campania, declarând că aceasta ar fi făcut ca „soarta victimelor Holocaustului să pară banală și trivială”.

3. Ridiculizarea Holocaustului

„Umorul” și ridiculizarea Holocaustului sunt folosite pentru a răspândi distorsionarea Holocaustului pe rețelele de socializare. Motivele pentru care unii oameni aleg să răspândească această formă de distorsionare a Holocaustului sunt variate: încercarea de a obține validare și legitimitate în fața publicului larg; propagarea ideologiei rasiste, a supremației albilor; recrutarea și radicalizarea persoanelor în grupuri extremiste; utilizarea unui limbaj și a unor semnale comune, codificate, care consolidează sentimentul de identitate de grup.

Însă astfel de manifestări nu se limitează la mediul online. De exemplu, în 2015, o expoziție de artă de la Muzeul de Artă Tartu din Estonia a fost dedicată „comemorării” Holocaustului în diverse moduri, inclusiv „prin prisma umorului”. Expoziția a fost promovată cu un poster care semăna cu o fotografie făcută după eliberarea lagărului de la Auschwitz, cu excepția faptului că „prizonierii evrei” păreau bine hrăniți și îmbrăcați și rânjeau amenințător la aparatul de fotografiat. Unul dintre filmele din expoziție înfățișa actori goi care se jucau de-a v-ați ascunselea în ceea ce se sugera a fi o cameră de gazare. Un tablou înfățișa semnul emblematic de pe dealul de la Hollywood, înlocuit cu cuvântul „Holocaust”.

Expoziția a stârnit indignare în Estonia și nu numai. În cele din urmă, ea a fost închisă.

4. Omiterea evreilor din discursul referitor la Holocaust

Holocaustul a fost persecutarea și uciderea sistematică, organizată de stat, a șase milioane de evrei de către Germania nazistă, aliații și colaboratorii săi. Deși acesta este un fapt consacrat, există încercări de a ignora dimensiunea sistematică a genocidului sau de a omite faptul că evreii au fost ținta principală pentru simplul motiv că erau evrei. De exemplu, în multe țări, plăcile comemorative amplasate în locurile unde au avut loc execuții în masă ale evreilor nu menționează faptul că persoanele care au murit acolo erau evrei, ci se referă la acestea prin termeni mai generali, cum ar fi „cetățeni pașnici” sau „oameni nevinovați”; alt exemplu ilustrativ este acela că unele discursuri ale liderilor mondiali rostite cu ocazia  evenimentelor de comemorare a Holocaustului au omis să facă vreo referire la evrei ca fiind principalele victime ale Holocaustului.

Milioane de alți civili nevinovați au fost persecutați și uciși de naziști și de colaboratorii lor, dar antisemitismul și intenția de a elimina toți evreii au fost esențiale în politica ideologică nazistă. Identitatea evreiască a fost, de fapt, motivul pentru care agresorii au comis aceste atrocități. Prejudecățile antisemite din societate pot limita empatia față de evrei, ceea ce poate inhiba recunoașterea evreilor ca victime, inclusiv în timpul Holocaustului.

5. Glorificarea genocidului romilor

În unele țări, oamenii îi elogiază pe naziști și pe colaboratorii lor pentru acțiunile lor împotriva romilor, instigând și făcând aluzie la astfel de acțiuni în prezent. Comentariile rasiste de genul „păcat că [Hitler] nu i-a curățat”, „romii merită să fi fost trimiși în lagăre de concentrare” au fost identificate în diferite țări, în cadrul unui studiu publicat în 2022.³

Glorificarea genocidului romilor este uneori deghizată în umor. De exemplu, comediantul Jimmy Carr a declarat în emisiunea sa de pe Netflix: „Atunci când oamenii vorbesc despre Holocaust, ei vorbesc despre tragedia celor 6 milioane de vieți de evrei luate de mașinăria de război nazistă, dar nu menționează niciodată miile de ț*****⁴ care au fost uciși de naziști. (…) Nimeni nu vrea să vorbească despre asta, pentru că nimeni nu vrea să vorbească despre aspectele pozitive”. Când a fost întrebat dacă regretă „gluma” respectivă, comediantul nu a răspuns.

6. Distorsionarea intenționată a Holocaustului pe Wikipedia

În 2023, istoricii Jan Grabowski, de la Universitatea din Ottawa, și Shira Klein, de la Universitatea Chapman, au publicat un articol academic în care scot la iveală distorsionarea sistematică și intenționată a istoriei Holocaustului pe pagina în engleză a Wikipedia, cea mai mare enciclopedie gratuită din lume. Cercetările lor dezvăluie faptul că articolele de pe paginile Wikipedia privind istoria Holocaustului minimalizează antisemitismul polonez, exagerează rolul polonezilor în salvarea evreilor și insinuează că majoritatea evreilor au sprijinit comunismul și au conspirat cu comuniștii împotriva polonezilor.

Cercetătorii au descoperit că diverși editori ai Wikipedia au folosit surse de informații care nu sunt de încredere și au citat istorici marginali în loc să citeze cercetările unor istorici proeminenți în domeniile lor. Un exemplu constă în încercarea de a prezenta drept sursă de încredere lucrările Ewei Kurek, o scriitoare poloneză care a fost acuzată de antisemitism. Kurek a lansat afirmații nefondate, sugerând, de exemplu, că evreii s-au bucurat de viața din ghetourile naziste și minimalizând numărul de victime evreiești. Un alt exemplu este o mențiune de pe Wikipedia în care se afirmă că „mulți polonezi au ascuns sute de mii de evrei care le erau vecini”. Explicând că această afirmație este exagerată, Grabowski scrie: „Având în vedere că nu mai mult de 30.000 (din peste 3 milioane) de evrei polonezi au supraviețuit războiului și ocupației pe teritoriul polonez, și că mulți dintre aceștia au supraviețuit fără ajutorul polonezilor, a susține că sute de mii de evrei au găsit adăpost în casele poloneze este absurd”.

7. Distorsionarea Holocaustului de către personalități politice

Unele partide politice din mai multe țări folosesc negarea și distorsionarea Holocaustului ca parte a platformelor lor politice. Acestea încearcă să relativizeze sau să nege responsabilitatea propriului stat față de crimele Holocaustului. Deși aceste declarații nu neagă Holocaustul din Europa sau responsabilitatea Germaniei naziste, ele neagă implicarea populației locale și rolul statelor care au fost colaboratoare sau aliate ale Germaniei naziste, în uciderea copiilor, femeilor și bărbaților evrei.

Numărul victimelor a fost, de asemenea, minimalizat de-a lungul timpului de diverse personalități politice. De exemplu, atât dimensiunea, cât și caracterul lagărelor de concentrare înființate sau gestionate de regimurile naționale au fost contestate de politicieni sau grupuri politice care au dorit să distorsioneze acest capitol al istoriei lor naționale. Funcția de exterminare a unui lagăr poate fi mascată în mod intenționat de discursuri politice care susțin că lagărul respectiv a funcționat doar ca lagăr de muncă sau de concentrare.

^{1 Debunking Inappropriate Holocaust Comparisons: The COVID-19 Yellow Star, publicat în limba engleză pe website-ul campaniei #ProtectTheFacts. În limba română campania se numește #ProtejeazăFaptele. Detalii și materiale ale acestei campanii în limba română sunt disponibile aici: https://ro.againstholocaustdistortion.org/}

^{2 History under attack: Holocaust denial and distortion on social media, publicat de ONU și UNESCO în 2022, p. 38.}

^{3 The Roma Holocaust/Roma Genocide in Southeastern Europe – Between Oblivion, Acknowledgment and Distortion, publicat de The Auschwitz Institute for the Prevention of Genocide and Mass Atrocities and the Roma Program la François-Xavier Bagnoud Center for Health and Human Rights, Universitatea Harvard.}

^{4 „Gypsies” în original. Termenul ț***** este peiorativ, motiv pentru care autorii acestui curriculum au ales să nu îl reproducă în întregime, însă nu a putut fi înlocuit cu termenul „romi” deoarece apare într-un text citat, în care trebuie menținut limbajul și intenția autorului.}