Măsuri concrete pentru prevenirea și combaterea distorsionării Holocaustului

Obiective:

• Stimularea discuțiilor despre factorii care contribuie la răspândirea distorsionării Holocaustului și factorii care contribuie la combaterea sa;
• Reflecția asupra potențialului unor parteneriate și colaborări pentru combaterea distorsionării Holocaustului.

Număr de participanți: 5-30
Durată: 90 minute

Descrierea activității:

1. Participanții sunt invitați să se gândească la aspectele care contribuie la implicarea tinerilor în distorsionarea Holocaustului. Fiecare participant/ă primește în jur de cinci foi de hârtie sau bilețele adezive și este rugat/ă să traseze o linie în mijloc, separând bilețelul în două părți. Pe partea stângă a fiecărui bilețel trebuie să scrie un element care facilitează implicarea tinerilor în distorsionarea Holocaustului (ca în tabelul de mai jos). Partea dreaptă trebuie să rămână goală.

2. Pentru a clarifica sarcina, formatorul/formatoarea poate da câteva exemple de factori precum: interesul de a obține „like-uri” pe rețelele de socializare, presiunea colegilor, ignoranța etc. Participanții trebuie să se gândească la diferite motive legate de contextul social, caracteristicile personale, competențe, motivații etc. care îi determină pe tineri să distorsioneze Holocaustul. Trebuie să scrie un singur motiv pe fiecare bilețel și să folosească oricâte bilețele au nevoie.
3. Participanții lipesc bilețelele pe un perete sau le afișează pe jos, în mijlocul sălii. În cazul în care cursul are loc online, pot fi utilizate în acest scop aplicații precum Padlet sau Miro, sau chiar o fișă excel. Toți participanții se adună în jurul bilețelelor și fiecare dintre ei trebuie să aleagă câteva bilețele, altele decât cele pe care le-au scris ei înșiși. Sarcina lor este să scrie pe partea dreaptă a bilețelului ce anume poate contribui la contracararea motivului menționat pe partea stângă a acestuia. De exemplu, interesul de a aduna like-uri pe rețelele de socializare ar putea fi contracarat prin creșterea stimei de sine, respectul pentru demnitatea umană; un motiv precum credința în teoriile conspirației învățate de la părinți ar putea fi contracarat prin activități educative specifice, vizite la arhive, muzee etc.
4. Fiecare participant/ă își citește bilețelele – ce contribuie la răspândirea distorsionării Holocaustului și ce contribuie la contracararea acesteia.
5. Formatorul/formatoarea sau o persoană voluntară scrie pe tablă sau pe un document partajat o listă a tuturor lucrurilor menționate în partea dreaptă a bilețelelor, factori/competențe/acțiuni care pot limita răspândirea distorsionării Holocaustului.
6. Participanții sunt implicați într-o discuție de reflecție pe baza următoarelor întrebări:
   • A fost o provocare pentru dumneavoastră să găsiți soluții la unele dintre problemele identificate de ceilalți participanți? La care dintre ele?
   • Ați fost surprinși de numărul de factori care contribuie la distorsionarea Holocaustului identificați de grup? De ce?
   • Au fost unele „soluții” propuse de colegii/colegele dumneavoastră care vi s-au părut interesante/folositoare? Care dintre ele?
7. Formatoarea/Formatorul încheie această parte subliniind că există mulți factori care contribuie la distorsionarea Holocaustului, de la lipsa cunoștințelor și a înțelegerii critice, până la nevoia de apartenență, presiunea colegilor, valori nedemocratice, indiferență etc. Din acest motiv, tinerii au nevoie de un set complex de competențe pentru a înțelege ce este distorsionarea Holocaustului, de ce nu trebuie să o susțină, cum să identifice când alte persoane distorsionează Holocaustul și, în cele din urmă, cum să contribuie la combaterea distorsionării Holocaustului.
8. Participanții sunt invitați să lucreze în grupuri de 4-5 persoane și, pornind de la lista de competențe/acțiuni listate pe tablă (care au fost scrise pe partea dreaptă a bilețelelor), să se gândească la contextul specific în care predau și să discute despre ceea ce poate facilita predarea acestor subiecte și dezvoltarea acestor competențe. De exemplu, pot identifica aspecte din programele școlare pentru discipline precum istorie, literatură, educație plastică, educație civică etc., pot discuta despre activitățile extra-curriculare pe care pot/trebuie să le desfășoare în școala lor, despre sărbătorile naționale și alte evenimente care pot facilita abordarea educației despre Holocaust și distorsionarea Holocaustului, parteneriatele naționale sau internaționale ale școlii lor etc.
9. Fiecare grup prezintă concluziile discuțiilor lor, iar formatorul/formatoarea implică participanții într-o discuție de reflecție bazată pe următoarele întrebări:
   • Sunt anumite competențe/acțiuni pentru care există oportunități limitate de a fi abordate cu elevii dumneavoastră? Care sunt acestea?
   • Credeți că prin abordarea tuturor factorilor enumerați aici puteți contribui semnificativ la combaterea distorsionării Holocaustului? Dacă nu, ce altceva trebuie făcut în domeniul educației pentru a aborda mai bine acest aspect?
   • Cu ce entități puteți colabora la nivel local, național și internațional pentru a aborda mai bine distorsionarea Holocaustului?
10. Formatoarea/Formatorul concluzionează afirmând că ramificațiile distorsionării Holocaustului sunt vaste și complexe, dar la fel sunt și oportunitățile de a aborda și de a combate această problemă, dacă ne luăm angajamentul de a dezvolta competențele tinerilor pentru ca aceștia să devină cetățeni activi care valorizează adevărul, respectă demnitatea umană și înțeleg importanța propriei contribuții la dezvoltarea societăților democratice.