O analiză critică a impactului distorsionării Holocaustului

Obiective:

• Creșterea gradului de conștientizare cu privire la măsura în care distorsionarea Holocaustului este prezentă pe rețelele de socializare;
• Implicarea participanților în procese de analiză critică a manifestărilor de distorsionare a Holocaustului;
• Motivarea participanților de a lua măsuri pentru a combate distorsionarea Holocaustului.

Număr de participanți: 5-30
Durată: 90 minute

Descrierea activității:

1. Formatoarea/Formatorul prezintă statisticile de mai jos din cadrul Raportului ONU și UNESCO¹ și formulează următoarele întrebări pentru participanți:

• Ce vi se pare surprinzător în aceste statistici? De ce?
• Ce platforme folosesc elevii dumneavoastră/participanții la activitățile educaționale pe care le desfășurați?
• Întâlniți distorsionări ale Holocaustului în timpul utilizării obișnuite a rețelelor de socializare? Dacă da:
  • Cine le distribuie?
  • Cum reacționează oamenii la ele?

2. Participanții sunt invitați să lucreze în grupuri de 4-5 persoane și să analizeze un exemplu de distorsionare a Holocaustului² pe baza următoarelor întrebări. Fiecare grup va primi spre analiză un exemplu diferit din Anexa 1:
   • Cunoșteați această formă de manifestare a distorsionării Holocaustului?
   • În opinia dumneavoastră, care sunt factorii care contribuie la răspândirea acestei forme de distorsionare a Holocaustului? Vă puteți referi la factori individuali (credințe, valori, competențe sau lipsa acestora), aspecte societale (structuri sociale, propagandă etc.), aspecte tehnologice (inteligență artificială, rețelele de socializare).
   • De ce credeți că unii oameni susțin această formă de distorsionare a Holocaustului? Credeți să sunt conștienți de impactul său negativ?
   • Ce credeți că i-ar putea atrage pe elevii dumneavoastră/ participanții la activitățile educaționale pe care le desfășurați să creadă un astfel de discurs?
   • Ce competențe³ ar trebui să își dezvolte aceștia pentru a identifica distorsionarea Holocaustului și a nu fi manipulați sau atrași de un astfel de discurs?
3. Grupurile sunt invitate să prezinte pe scurt, în plen, concluziile discuțiilor. Grupurile sunt rugate să nu repete ceea ce au spus deja cei care au prezentat anterior, ci să adauge ceea ce cred că lipsește sau să exprime ceea ce este perceput diferit.
4. Formatorul/Formatoarea conduce o discuție de reflecție pe baza următoarelor întrebări:
   • Ce aspecte discutate în această activitate v-au surprins și v-au pus pe gânduri? De ce?
   • Care este, în opinia dumneavoastră, rolul pe care educația îl poate juca în prevenirea și combaterea unor astfel de manifestări ale distorsionării Holocaustului?
   • În ce mod credeți că inteligența artificială poate contribui la răspândirea distorsionării Holocaustului? Cum poate fi ea folosită pentru a limita sau contracara răspândirea acesteia?
5. Formatorul/Formatoarea încheie activitatea informând participanții că în următoarele unități de învățare vor avea mai multe oportunități de a discuta despre impactul distorsionării Holocaustului și competențele necesare pentru a-l contracara, inclusiv abordări pedagogice pentru dezvoltarea competențelor pentru cultură democratică ale participanților.

^{1 History under attack: Holocaust denial and distortion on social media, Raport publicat de ONU și UNESCO în 2022.}

^{2 Exemplele sugerate sunt oferite în Anexa 1. Este important să se acorde o atenție deosebită alegerii acestor exemple, pentru a asigura relevanța lor pentru contextul specific în care trăiesc și lucrează participanții.}

^{3 Formatoarea/Formatorul poate invita participanții să se refere la orice cadru de competențe pe care îl folosesc în mod regulat sau poate să le ofere un cadru de referință al competențelor pentru a ghida acest proces, cum ar fi Domeniile educației pentru cetățenie globală UNESCO; Modelul competențelor pentru cultură democratică; Competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții etc.}