Skip to content

Lecții pentru Profesioniști în educație

Temă

3. Drepturile omului și distorsionarea Holocaustului

 

La urma urmei, de unde încep drepturile universale ale omului? Din locuri mici, aproape de casă – atât de apropiate și atât de mici încât nu pot fi văzute pe hărțile lumii… În astfel de locuri, fiecare bărbat, femeie și copil caută justiție egală, oportunități egale, demnitate egală fără nicio discriminare. Dacă aceste drepturi nu au sens acolo, ele nu au sens nicăieri.

Eleanor Roosevelt

 

Obiective de învățare

  • Dezvoltarea unei înțelegeri critice a legăturii dintre distorsionarea Holocaustului și încălcări ale drepturilor omului;
  • Dezvoltarea empatiei față de diferite grupuri de persoane afectate de distorsionarea Holocaustului;
  • Creșterea angajamentului pentru promovarea respectării drepturilor omului.

Activități de învățare

  1. Distorsionarea Holocaustului și drepturile omului
  2. Distorsionarea Holocaustului în contextul mai larg al dezinformării și intoleranței
  3. Resurse suplimentare

Sugestii pentru formatori

Activitățile propuse în această unitate au scopul de a antrena participanții în reflecții mai profunde cu privire la modurile în care distorsionarea Holocaustului intră în conflict cu drepturile omului și se împletește cu alte fenomene, cum ar fi discursul instigator la ură, știrile false și propaganda antidemocratică. Înțelegerea fenomenului de distorsionare a Holocaustului în raport cu aspecte mai ample ale societății duce la recunoașterea faptului că acest fenomen nu este o problemă secundară (care afectează doar anumite persoane sau care ar trebui abordată doar de anumite entități), ci o problemă semnificativă în societățile noastre. Distorsionarea Holocaustului afectează nu numai modul în care înțelegem trecutul, ci și modul în care creăm prezentul și viitorul. Această conștientizare poate duce, la rândul său, la recunoașterea responsabilității fiecărui individ în combaterea acestui fenomen, pentru a atenua impactul său pe termen scurt și pe termen lung asupra valorilor drepturilor omului și a societăților democratice.

Prima activitate implică participanții într-un proces de reflecție asupra modului în care distorsionarea Holocaustului intră în conflict cu principiile Declarației Universale a Drepturilor Omului. Apoi, participanții sunt implicați într-un proces de gândire critică în care trebuie să își exprime acordul/dezacordul cu privire la câteva afirmații. Atunci când participanții își prezintă argumentele, se poate folosi un microfon simbolic (un stilou, de exemplu), pentru a evita ca toată lumea să vorbească în același timp.

Deoarece această activitate se concentrează pe dezacorduri constructive și pe stimularea reflecțiilor, formatorii ar trebui să se abțină de la a lua poziție sau de la a comenta asupra a ceea ce spun participanții în timpul acestei părți. În timpul discuțiilor de reflecție ulterioare, formatorii pot clarifica afirmații și oferi informații suplimentare, abordând, de asemenea, unele dintre opiniile exprimate, pentru a le discuta mai în profunzime. Totuși, acest lucru nu înseamnă că ar trebui să fie tolerate toate opiniile. Orice manifestare a discursului instigator la ură sau orice opinie care contravine valorilor drepturilor omului trebuie abordată și deconstruită. Din acest motiv este important să se creeze un spațiu de învățare sigur încă de la începutul cursului, un spațiu în care participanții să se simtă liberi să se exprime, dar și să fie deschiși să pună la îndoială propriile convingeri.

Există nenumărate resurse pe care formatorii le pot consulta pentru a afla mai multe despre drepturile omului și despre educația pentru drepturile omului, astfel încât să fie cât mai bine pregătiți să desfășoare aceste activități. De exemplu:

Resurse despre drepturile omului elaborate de Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, disponibile în arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă:

Understanding Human Rights – Capitol din Compass: Manual for Human Rights Education with Young People, elaborat de Consiliul Europei

Limitele legitime ale libertății de exprimare: testul în trei părți, material video elaborat de UNESCO, disponibil în diferite limbi:

În cea de-a doua activitate accentul este pus pe legătura dintre distorsionarea Holocaustului, știrile false, discursul instigator la ură și propaganda antidemocratică, precum și pe impactul pe termen lung al distorsionării Holocaustului asupra societății. Această activitate utilizează o metodă numită „discuție tăcută”, care oferă participanților posibilitatea de a-și împărtăși gândurile și opiniile în scris. Deoarece participanții lucrează în jurul a patru mese, este important ca formatorii să se asigure că nu încep toți de la aceeași masă și că le este clar că nu au voie să vorbească între ei. Formatorii observă dinamica din timpul activității pentru a se asigura că toată lumea este implicată și pentru a observa când majoritatea participanților se opresc din scris/citit. Acesta este un semn că este timpul să se treacă la partea de reflecție. În timpul discuției tăcute se poate pune muzică de fundal, la volum redus și, de preferință, doar instrumentală, deoarece altfel ar putea fi dificil pentru unele persoane să se concentreze.

Pe această temă