Înțelegerea semnificației fenomenului de distorsionare a Holocaustului

Obiective:

• Familiarizarea participanților cu semnificația fenomenului de distorsionare a Holocaustului și cu manifestările sale concrete;
• Dezvoltarea înțelegerii critice a participanților privind definiția de lucru a negării și distorsionării Holocaustului elaborată de IHRA.

Număr de participanți: 5-30 persoane
Durată: 90 minute

Descrierea activității:

1. Formatorul/formatoarea invită participanții să urmărească acest material video de 12 minute.

   În timp ce urmăresc materialul video, participanții își notează ce li se pare
   (a) surprinzător,
   (b) interesant,
   (c) extrem de relevant,
   (d) ce nu au înțeles,
   (e) aspecte care necesită clarificări suplimentare etc.

2. Formatoarea/Formatorul facilitează o discuție despre materialul video, invitând participanții să-și împărtășească reflecțiile și comentariile. În această etapă, scopul este de a colecta câteva impresii, nu de a deschide o discuție complexă. În cazul în care menționează aspecte complexe, participanții sunt asigurați că acestea vor fi abordate în diferite activități din timpul cursului. Formatorul/ Formatoarea poate crea un „loc de parcare”: atunci când participanții aduc în discuție subiecte importante care nu pot fi abordate în acel moment – pentru a nu perturba fluxul procesului de învățare – acestea pot fi „parcate” pe o foaie de flipchart sau pe tablă și abordate mai târziu în timpul cursului.
3. Participanții sunt invitați să împărtășească – dacă își amintesc – cum a fost explicată în materialul video distincția dintre negarea Holocaustului și distorsionarea Holocaustului. Apoi, formatorul/formatoarea afișează tabelul de mai jos, făcând legătura cu reflecțiile participanților.

4. Formatorul/formatoarea informează participanții că vor urmări un foarte scurt fragment dintr-o mărturie a unui supraviețuitor al Holocaustului. Se poate alege unul dintre materialele video de mai jos, sau poate fi selectat un alt material video în care un supraviețuitor sau un urmaș al unui supraviețuitor vorbește despre modul în care este afectat de negarea/distorsionarea Holocaustului.
   • Fragment din mărturia lui Lajos Cséri
   • Fragment din mărturia Paulei Burger
   • Fragment din mărturia lui Miriam Bercovici
   • Fragment din mărturia lui Bernhard Guttmann
5. Atunci când se folosesc materiale video cu supraviețuitori ai Holocaustului este important să li se furnizeze participanților o scurtă biografie a persoanei respective, chiar dacă (sau mai ales dacă) materialul video reprezintă doar o mică parte din mărturia sa. Astfel, pe de o parte se onorează supraviețuitorul/supraviețuitoarea și i se păstrează vie amintirea, iar pe de altă parte se furnizează informații despre viața acestei persoane și se evită utilizarea mărturiilor fără o contextualizare adecvată. Iată câteva scurte descrieri biografice despre autorii mărturiilor de mai sus, care pot fi împărtășite cu participanții:
   • Lajos Cséri (1928 -2020) s-a născut în Hajdúböszörmény, Ungaria, și a purtat numele Lajos Klein. La 16 ani a fost forțat să se mute în ghetoul orașului și apoi a fost deportat în lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau. De acolo a fost mutat în alte câteva lagăre: Dachau, Kaufering și München-Allach. În 1945, după ce lagărul München-Allach a fost eliberat, Lajos s-a întors acasă în Ungaria și a aflat că toată familia sa (mama sa, tatăl său, frații și bunicii săi) fusese ucisă. S-a înscris la Academia de Artă Maghiară și a devenit sculptor.
   • Paula Burger (1934 -2019) s-a născut într-un orășel de pe actualul teritoriu al Belarusului. Când avea 7 ani, a fost dusă împreună cu familia în ghetoul Novogrudok, dar tatăl ei a reușit să evadeze. Mama ei a fost ucisă după ce nu a furnizat nicio informație despre soțul ei evadat. Cu ajutorul grupului de partizani Bielski, tatăl ei a reușit să-i scoată pe Paula și pe fratele ei din ghetou, ascunzându-i într-un butoi de apă gol. Ei au rămas alături de grupul de partizani pe tot parcursul războiului. Deși foarte tânără, Paula a contribuit activ la rezistența armată, folosindu-și adesea mâinile ei mici pentru a ajuta la împachetarea explozibililor utilizați pentru a deraia și a distruge trenurile de aprovizionare naziste. La câțiva ani după război, s-a mutat la Chicago și, ulterior, a devenit o pictoriță de succes.
   • Miriam Bercovici s-a născut la 19 septembrie 1923 la Câmpulung într-o familie de evrei. În 12 octombrie 1941, Miriam a fost deportată împreună cu mama, tatăl, sora și bunicii paterni în ghetoul din Moghilev (Transnistria). Condițiile de deportare au fost extrem de dure, iar bunicii au murit în ghetou. De acolo restul familiei a fost mutată în ghetoul din Djurin (Transnistria), unde a rămas până la eliberarea acestuia în aprilie 1944. După eliberare, Miriam a plecat spre casa bunicilor materni din Botoșani, călătorind timp de două săptămâni împreună cu alți nouă tineri. La Botoșani s-a reunit în decursul lunilor mai și iunie 1944 cu tatăl, mama și sora ei. După război a studiat medicina și a urmat o carieră medicală. A publicat mai multe cărți, dintre care cea mai cunoscută este „Jurnal de ghetou”.
   • Bernhard Guttmann s-a născut pe 22 aprilie 1933, la Rădăuți, într-o familie de evrei. În octombrie 1941, Bernhard a fost deportat împreună cu mama, tatăl, sora și alți membri ai familiei sale extinse. Transportați în trenuri de vite, au fost trimiși în lagărul de concentrare de la Mărculești, în Basarabia. Lui Bernhard, în vârstă de 8 ani, i-a rămas vie în amintire sârma ghimpată care înconjura lagărul. După câteva zile au fost transferați în ghetoul Obodovka, în Transnistria, unde au supraviețuit în condiții foarte grele până în 1944, când Transnistria a fost eliberată de Armata Roșie și majorității supraviețuitorilor li s-a permis să se întoarcă acasă. După război, Bernhard a urmat studii universitare în domeniile Inginerie mecanică și Transporturi la Iași, apoi s-a mutat la București, unde și-a continuat viața și cariera.
6. După ce urmăresc materialul video, participanții sunt antrenați într-o discuție bazată pe următoarele întrebări (formatoarea/formatorul poate prezenta participanților primele două întrebări înainte ca aceștia să urmărească materialul video, astfel încât ei să le aibă în vedere în timp ce vizionează materialul):
   • Cu ce anume ați rezonat din mărturia domnului Cséri / doamnei Burger / doamnei Bercovici / domnului Guttmann?
   • Ce putem învăța din mărturia domnului Cséri / doamnei Burger / doamnei Bercovici / domnului Guttmann?
   • Cum credeți că îl / o afectează negarea Holocaustului?
   • Credeți că domnul Cséri / doamna Burger / doamna Bercovici / domnul Guttmann a fost afectat/ă și de distorsionarea Holocaustului? În ce fel?
7. Formatorul/Formatoarea informează participanții că în 2013 statele membre ale IHRA au adoptat Definiția de lucru a negării și distorsionării Holocaustului, iar în 2020 Adunarea Generală a ONU a folosit această definiție în Rezoluția A/76/L.30. Participanții primesc fișa de lucru cu definiția și sunt invitați ca timp de câteva minute să o citească și să sublinieze ceea ce li se pare relevant.
8. Participanții sunt împărțiți în grupuri de 4-5 persoane și lucrează împreună timp de 10-15 minute pentru a:
   • discuta ce li s-a părut relevant în definiție
   • împărtăși exemple de manifestări concrete ale distorsionării Holocaustului, care s-ar putea încadra în cele cinci categorii de distorsionare prezentate în definiție.
9. Formatorul/Formatoarea invită grupurile înapoi în plen și fiecare grup prezintă timp de câteva minute aspectele cheie ale discuției, după care formatorul/formatoarea facilitează o discuție de reflecție pe baza următoarelor întrebări:
   • V-a surprins ceva în exemplele oferite de colegii și colegele dumneavoastră? Dacă da, ce anume?
   • În ce măsură credeți că oamenii obișnuiți sunt conștienți de semnificația și impactul distorsionării Holocaustului?
   • Credeți că majoritatea profesioniștilor din domeniul dumneavoastră pot identifica manifestările de distorsionare a Holocaustului atunci când le văd?
   • Care este principalul lucru pe care l-ați învățat în cadrul acestei activități? Cum vă va ajuta acest lucru în munca pe care o desfășurați?
10. Formatorul/Formatoarea încheie activitatea informând participanții că în Uniunea Europeană, în Israel și în Federația Rusă există legi împotriva negării Holocaustului. Unele instanțe din Statele Unite și din Marea Britanie au stabilit prin hotărâri judecătorești că Holocaustul a avut loc. Mai mult de atât, distorsionarea Holocaustului cu scopul de a incita în mod public la violență și ură este ilegală, conform Deciziei-cadru 2008/913/JHA a Consiliului Uniunii Europene privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal. Cu toate acestea, o problemă atât de complexă nu se poate rezolva doar prin legislație.